Sondaje de opinie vs. Sondaje de manipulare

Cum ne putem da seama cit de serios si profesionist este un sondaj?* *Fragment din “Ghidul ESOMAR/WAPOR al Sondajelor de Opinie şi Codul Internaţional ESOMAR cu Privire la Practica Publicării Rezultatelor Sondajelor de Opinie Publică”. Traducere din limba engleza realizata de CURS; textul integral in limba engleza al acestui ghid poate fi accesat pe http://www.esomar.org/uploads/pdf/ESOMAR_Codes&Guidelines_OpinionPolling_v5.pdf Pentru a va da seama de seriozitatea si profesionalismul unui sondaj, verificaţi următoarele lucruri:


a) Cine a efectuat sondajul? Sondajul a fost realizat de un institut respectat şi independent sau nu? Dacă nu, fiţi rezervaţi în ceea ce priveşte rezultatele sale. Dacă nu aveţi prea multe informaţii referitoare la reputaţia şi independenţa institutului, atunci le puteţi evalua funcţie de disponibilitatea institutului de a răspunde unor întrebări precum cele menţionate mai jos. Institutele de sondare a opiniei publice respectabile vă vor furniza informaţiile de care aveţi nevoie pentru a evalua un sondaj. b) Cine a plătit sondajul şi în ce scop a fost realizat? Dacă a fost realizat pentru o instituţie media respectabilă sau pentru cercetători independenţi, sunt mari şanse ca sondajul sa fie imparţial. Dacă sondajul a fost realizat pentru un client suspectat de partizanat (de ex., firma comercială, grupuri de presiune sau partid politic), sunt sanse ca sondajul sa fie totusi bun. Cititorii/ascultătorii/telespectatorii trebuie însă informaţi cine a fost clientul pentru care s-a realizat sondajul. Validitatea unui sondaj mai depinde de o serie de alţi factori cum ar fi: 1) dacă a fost (sau nu) realizat de un institut care a folosit metode ştiinţifice de eşantionare şi elaborare a chestionarului; 2) dacă a folosit (sau nu) întrebări imparţiale; 3) dacă a furnizat (sau nu) toate informaţiile despre întrebările din chestionar şi rezultatele cercetării. Dacă sunt furnizate informaţii precum cele de mai sus, atunci calitatea sondajului este influenţată exclusiv de meritele intrinseci ale acestuia. Oricare ar fi situaţia, fiţi atenţi la întrebările incorect formulate care ar fi putut induce anumite răspunsuri şi la eventuala prezentare trunchiată a rezultatelor sondajului. Astfel de strategii şi sondajele care le folosesc doresc să promoveze şi impună punctul de vedere al clientului şi nicidecum nu sunt interesate în prezentarea obiectivă a opiniilor publicului larg. c) Câţi oameni au fost intervievaţi în sondaj? Cu cât mai mulţi respondenţi, cu atât mai bine - deşi un sondaj pe un eşantion mic, sellectat ştiinţific, este ÎNTOTDEAUNA de preferat unui sondaj pe un eşantion mare alcătuit neştiinţific. Aveţi însă în vedere ca volumul total al eşantionului nu este singurul criteriu relevant. Spre exemplu, în sondaje pre-electorale, intenţiile de vot sunt prezentate excluzându-i pe nehotărâţi, pe cei ce refuză să răspundă şi pe cei care nu sunt siguri că vor merge la vot. Prin excluderea acestor grupuri, sondajul prezintă doar opţiunile grupului cel mai relevant alcătuit din “votanţi probabili”. În acelaşi timp, calcularea intenţiilor de vot va fi raportată la un eşantion cu un volum seminifcativ mai redus decât eşantionul total. Riscul erorii de eşantionare va fi, aşadar, mai mare. De asemenea, manifestaţi prudenţă în compararea sub-grupurilor – spre exemplu, bărbaţi şi femei. Eroarea de eşantionare pentru fiecare sub-grup ar putea să fie seminificativ mai mare decât cea calculată pentru intregul eşantion. Dacă eşantionul total este de 500 şi el este alcătuit din două grupuri egale de bărbaţi şi femei, marja de eroare pentru fiecare sub-grup (luând în considerare numai erorile de eşantionare şi lăsând la o parte erorile sistematice) va fi de aproximativ 6 procente. d) Cum au fost sellectaţi respondenţii? Este specificat în termeni clari cine a fost inclus în eşantion şi cine nu? Dacă sondajul pretinde că reprezintă publicul în ansamblu (sau o parte seminifcativă a acestuia), a utilizat institutul de cercetare una din metodele precizate anterior la punctele 2, 3 si 4? Dacă eşantionul a fost realizat pe baza metodei de auto-sellectare – incluzând numai cititorii unui ziar sau reviste ori telespectatorii unei emisiuni care telefonează/scriu realizatorilor emisiunii – atunci sondajul nu trebuie NICIODATĂ prezentat drept sondaj reprezentativ. Dacă sondajul a fost realizat numai în anumite locuri (ex. doar în oraşe nu şi în mediul rural) atunci această informaţie trebuie făcută publică în orice raport de cercetare. e) In ce perioadă a fost efectuat sondajul? Anumite evenimente au un impact dramatic asupra rezultatelor sondajelor. Interpretarea rezultatelor unui sondaj trebuie făcută în funcţie de evenimentele care au avut loc în perioada realizării sondajului. Chiar şi rezultatele celui mai recent sondaj pot fi date peste cap de anumite evenimente. Rezultatele unor sondaje care au fost realizate cu săptămâni sau luni în urmă pot fi perfect valide şi actuale dacă se referă la atitudini şi pattern-uri culturale şi mai puţin la evenimente. În orice caz, data la care s-a realizat sondajul – dată care poate diferi de data publicării sondajului – trebuie întotdeauna precizată în raportul de cercetare. Data realizării unei cercetări este importantă în special pentru sondajele pre-electorale întrucât intenţiile de vot pot să se schimbe până în ziua alegerilor. f) Ce întrebări le-au fost puse subiecţilor? Încercaţi să intraţi în posesia unei copii a întregului chestionar şi nu doar a întrebărilor date publicităţii. Un institut cu reputaţie va publica întergul chestionar pe web site-ul sau îl va pune, la cerere, la dispoziţia celor interesaţi. Evaluaţi măsura în care întrebările au fost formulate corect din punct de vedere metodologic şi fiţi circumpsecţi faţă de o cercetare al cărei ghid de interviu a fost astfel structurat încât să inducă o anumită reacţie din partea subiecţilor. g) Sunt rezultatele acestui sondaj consistente cu cele ale altor sondaje? Dacă aveţi posibilitatea, uitaţi-vă şi peste rezultatele altor sondaje de opinie publică pentru a vedea cât sunt de asemănătoare sau diferite. Sondajele realizate pe o aceeaşi tema ar trebui să conducă la concluzii similare. Dacă sondajele pe aceeaşi temă diferă foarte mult, raţiunile pentru care se întâmplă acest lucru ar putea fi descoperite prin examinarea chestionarului şi a metodei de eşantionare. h) A fost sau nu un sondaj facut doar din dorinţa de a manipula (push poll)? Scopul unor astfel de sondaje este de a prolifera zvonuri denigratoare şi afirmaţii mincinoase despre adversarii politici. Acestea nu sunt sondaje ci manipulări politice ce încearcă să se ascundă în spatele perdelei de fum a sondajelor de opinie. Într-un sondaj de tipul “push poll” un număr mare de respondenţi sunt apelaţi telefonic şi rugaţi să participe la realizarea unui sondaj de opinie. “Intrebările” din sondaj sunt realitate acuzaţii mai mult sau mai puţin voalate la adresa unui adversar politic sau zvonuri referitoare la viaţa profesională sau personală a unui candidat. Astfel de sondaje sunt mai puţin interesate în aflarea opiniilor respondenţilor. Sondajele de tipul push poll sunt interesate în primul rând ca respondenţii să audă şi reţină acuzaţiile din “întrebările” de sondaj. Astfel de sondaje nu au nicio legătură cu sondajele de opinie ştiinţifice. Cea mai bună modalitate de a ne apăra împotriva acestor sondaje este de a afla cine a realizat sondajul. Institutele de sondare cu prestigiu şi renume nu au nimic de a face cu astfel de sondaje de manipulare – un fenomen ce a căpătat amploare în ultimii ani în anumite ţări.

Multumesc celor care au avut buna vointa sa citesca acest fragment dintr-o lucrare stiintifica predata la cursurile faculatilor de stiinte politice !!